Canoanele Bisericii Ortodoxe privind contracepția și avortul opresc de la primirea Sfintei Împărtășanii
Canonul 21 al Sinodului Local de la Ancira (anul 314)
„Pe femeile care sunt desfrânate și își omoară fătul și se îndeletnicesc cu pregătirea mijloacelor de avort, hotărârea de mai înainte le-a oprit până la ieșirea din viață, și această hotărâre se ține îndeobște. Dar găsind ceva spre a le trata mai blând, am hotărât că vreme de 10 ani să împlinească penitența, potrivit treptelor hotărâte.
Canonul 91 al Sinodului al VI-lea Ecumenic
„Pe cele care dau doctorii lepădătoare de făt (provocatoare de avort) și pe cele care primesc otrăvuri pierzătoare (omorâtoare) de prunci le supunem pedepsei ucigașului.
Canonul al 2-lea al SfântuluI Vasile cel Mare
„Acela care omoară fătul prin meșteșugire se supune pedepsei uciderii și la noi nu este după subtilitatea expresiunii de făt format și neformat: căci aici se osândește nu numai pentru cel ce se va naște și pentru că și pe sine s-a primejduit; căci mai de multe ori mor femeile în acest fel de încercări. Dar pe lângă aceasta se mai adaugă și omorârea fătului, altă ucidere după intenția celor ce îndrăznesc aceasta. Dar nu trebuie să se întindă pocăința lor până la moarte, ci să se primească după un termen de zece ani, dar vindecarea să se hotărască nu după timp, ci după chipul pocăinței.”
Canonul al 33-lea al Sfântului Ioan Ajunătorul
„Vasile cel Mare, în canoanele sale al 2-lea și al 8-lea, spune că femeile care strică cu meșteșugiri pe feți în pântece și cele ce dau și iau doctorii, pentru că să-i piardă și ca feții înainte de vreme să cadă afară, să fie excluse de la Împărtășanie pentru 10 ani. Noi însă hotărâm că acestora să li se dea cel mult până la cinci ani sau și trei ani.”
Canonul al 36-lea al Sfântului Ioan Ajunătorul
“Femeia care nu se îngrijește de copilul ei cu intenția de a muri, sau face avort din neglijență, să primească canonul pentru uciderea premeditată”.
Pidalion, Cartea cu Canoanele Bisericii Ortodoxe. Cîrma Bisericii
În plus față de aceste canoane Părintele Cleopa mai aduce două texte. Unul din Patrologia Greacă, volumul 20, în care Eusebiu, Episcopul Cezareei spune:
„Femeia care va lua ierburi ca să nu nască copii, aceea să aibă pocăinţa cinci ani și să facă 300 de metanii pe zi. Iar de va fi cu voia bărbatului ei, mai rău este. Nici Biserica să nu-i primească prescura ei, nici prinosul de vin până se va pocăi”.
Și altul din cartea Pravila cea Mare numită „Îndreptarea Legii” unde la pagina 245 se spune:
“Femeia de-și va ucide pruncii la naștere de bună voie, în toate zilele vieții ei să se pocăiască. Femeia care-și strică pântecele ca să nu nască copii, zece ani să se pocăiască, doi ani să stea în curtea bisericii, trei ani să stea lângă ușa bisericii, ascultând Scripturile, alți patru ani să stea cu catehumenii în tinda bisericii (în pronaos) până ce zice diaconul: „Cei chemaţi ieşiţi…” Iar un an să stea cu credincioșii la Liturghie și apoi să se împărtășească”.
În concluzie:
- Pentru avort o femeie este împiedicată 10 ani de zile de a se împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului, așa cum spune Sfântul Vasile cel Mare. La fel și bărbatul dacă își dă acordul pentru uciderea copilului.
- Primesc aceeași pedeapsă cei care ajută la săvârşirea avortului, în speță medicii ginecologi sau asistentele medicale: oprirea 10 ani de zile de a se împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului.
- La fel, femeile care încearcă să stopeze evoluția sarcinii indiferent de stadiul ei, sunt împiedicate 10 ani de zile de a se împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului.
- Sfântul Ioan Postitorul este mai îngăduitor și coboară pedeapsa neapropierii de Sfânta Împărtășanie până la 3 ani.
- Contracepția este o formă modernă de a „strica cu meșteșugiri pe feți în pântece” sau de a împiedica apariția unui nou prunc de către cei ce „iau doctorii” (pastile, injecții, operații de sterilizare, etc). Prin urmare, contracepția prin mijloacele moderne de astăzi se supune acelorași canoane pentru păcatul săvârșit de „femeia care va lua ierburi ca să nu nască copii”, adică oprirea 10 ani de la împărtășirea cu Sfintele Taine, dacă situația este gravă și penitentul nu arată pocăință, și minim 3 ani dacă cel păcătos vrea să-și îndrepte viața și să accepte posibilitatea apariției pruncilor.
- Facem precizarea că și bărbații care își îndeamnă femeile să se ferească de a avea copii sunt supuși aceluiași canon ca și femeile.
Deja canonul se rînduiește de preotul duhovnic la Taina Sfintei Spovedanii, de la caz la caz. Trebuie să înțelegem că rana de la aceste păcate este foarte adîncă iar canonul este medicament tămăduitor.
Să luam aminte și să nu citim trunchiat Sfintele Canoane, căci iată ce spun canoanele Sf Ioan Postitorul:
C a n o n u l 21
Femeile care omoară copiii în pântece cu meşteşugire, şi cele ce dau şi cele ce iau leacuri ca să lepede copiii fără de vreme şi morţi, noi hotărâm să se canonisească acestea până la cinci ani, sau de multe ori şi până la trei.
însemnare
Canonul 91 al Sinodului 6, Canonul 21 al Sinodului din Ancira, Cananele 2 şi 50 ale marelui Vasilie, pun între ucigaşii cei de voie pe femeile care fac acestea; însă pentru iubirea de oameni, le canonisesc pe acestea nu până la sfârşitul vieţii, ci numai zece ani să nu se împărtăşească.
M ai notează că, într-o carte (scrisă de mâna) care cuprindea canoanele Postitorului, am găsit şi aceasta: că femeile se folosesc în multe chipuri de ierburile acestea: pe unele le mănâncă sau le beau ca să nu rămână grele niciodată şi să nu facă copii; cu altele omoară pruncii când îi zămislesc sau când este aproape să-i nască, care este un păcat mai greu decât cel dintâi; altele în fiecare lună fac ucidere cu aceste buruieni, lucru mult mai rău decât celelalte. De aceea, femeile care fac acest lucru, se opresc trei ani de la Dumnezeiasca împărtăşanie, în fiecare zi să mănânce de post şi să facă o sută de metanii.
C a n o n u l 32
Celor ce se mărturisesc că au făcut fermecătorie sau otrăvire, le scurtăm iconomia pocăinţei până la trei ani, dacă se vor sili în fiecare zi să postească şi după ceasul al nouălea să primească hrană puţină şi uscată, numai cât să trăiască, şi închinăciuni să facă două sute cincizeci, atingând fruntea de pământ, cu evlavie. Cu acestea canonisim şi pe femeile care fac legături şi spun vrăjitorii.
Sfântul Ioan Postitorul – acest Sfânt, aproape în fiecare canon al său, spune că cine nu va îndeplini canonisirea pe care o hotărăşte, acesta să nu se folosească nici de anii puţini de îndepărtarea de la dumnezeiasca împărtăşanie, aşa cum o rânduise el, ci să (împlinească) anii cei mulţi, rânduiţi de Părinţi. Si pentru asemenea pogorământ, el însuşi dă binecuvântată îndreptăţire în cel dintâi canon al său.
Deci cei ce vor scurtarea canoanelor trebuie să facă aspre nevoințe dacă nu să se întoarcă la acele canoane mai lungi.