Câți copii mi-a dat Dumnezeu, pe toți i-am adus la lumină

Bunica zicea des: ,,Câți copii mi-a dat Dumnezeu, pe toți i-am adus la lumină”. Frumoasă expresie. Dragostea e dăruitoare. Ea dăruiește viață. În familiile unde soții se iubesc cu adevărat și au posibilitate fiziologică, acolo se nasc copii; acolo nu există abținere; acolo se dăruiește viață!

Constatăm cu durere sufletească că se fac astăzi multe avorturi în mod oficial și neoficial. Se curmă vieți omenești din motive neîntemeiate și trecătoare. Soții traiesc în pacate și se păzesc de a nu avea copii pentru a nu li se îngreuia viața, dar de fapt în suflet se face mult mai dificil. Viața se împovărează și soții trebuie să știe că este doar din cauza păcatelor.

Se făceau și pe vremuri multe avorturi: cred că o mare parte din ele din neștiință sau din lipsă de argumente convingătoare. Poate și din constrângere, sau din necredință, sau frică. Dar astăzi, când am ajuns să avem și țări care legalizează avortul, se ucid milioane de genii, savanți, poeți, slujitori al Altarului, eventuale personalități; milioane de suflete.

Este imposibil să nu-ți dai seama că avortul este om-ucidere, prunc-ucidere. A fost așa o dispoziție sufletească sau poate mai există și astăzi persoane care cred că: da, copilul în burta mamei simte totul, este o ființă extraordinară și totuși uciderea lui se îndreptățește,  pentru că încă nu s-a născut în lume.

Astăzi avem ultra tehnologie, încât avem posibilitatea să vedem bebelușul în fotografii, în  formate 2D, 3D, să-l vedem real cum se mișcă, cum este viu. Mamele ajung chiar în urma sonografiilor să ghicească cu cine va semăna pruncul!

Mare păcat este avortul. Tristețe sufletească care rănește pentru toată viața. Pocăința pentru el este în primul rând nașterea de copii.

 

Preot Nicolai Boian

You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.