Alege viaţa şi niciodată nu vei regreta. Eşti conştientă că vrei să faci avort ?

familie-1Trăim într-o ţară aparent democratică, unde avem multe libertăţi de alegere şi trăim frivol, fără prea mari bătăi de cap. Din cele 90% de creştini, oficiali, din R. Moldova, cîţi dintre ei sunt ortodocşi şi cîţi dintre ei îşi cunosc măcar superficial credinţa ?

   Una dintre probleme serioase, care cîştigă tot mai mult teren, atît la noi, cît şi în întreaga lume, este problema avortului. Peste tot este introdusă o idee a „normalităţii” nenormale a acestui păcat. . Tinerii, încă din şcoală sunt obişnuiţi cu ideia pruncuciderii, desfrînării şi altor chestii, pe care aceştia nu prea le analizează individual, ci se iau după „duhul vremii” şi, ulterior , regretă.

   Şcoala este un loc de formare şi de cunoaştere, dar uneori, copiii întrec limitele aceste „cunoaşteri” şi sunt dotaţi cu prea multă informaţie superficială, de suprafaţă, asupra problemelor menţionate mai sus. Sunteţi la o vîrstă cînd cunoaşteţi multe din lucrurile ce ţin de relaţiile personale şi interpersonale, totuşi nu destul de multe pentru a vă crea o părere corectă şi obiectivă.

   De cele mai multe ori, cînd vine vorba de avort şi relaţiile preconjugale, chiar la unele ore de diriginţie, se atrage atenţia doar la aspectele biologice, nu şi la cele morale şi religioase. Astfel, tinerii, viitori familişti, sunt supuşi unei informări incomplete şi, de multe ori chiar eronate, dat fiind faptul că ideea normalităţii acestor probleme este cel mai des întîlnită atît la profesori cît şi la elevi.

Statistica ne arată că 78% din femei în Moldova au făcut 2 sau mai multe avorturi. Şase ani în urmă, 83% din totalul sarcinilor erau întrerupte. În prezent numărul avorturilor în ţara noastră este aproape egal cu numărul naşterilor. Totuşi rata avorturilor în Moldova a fost în scădere în ultimii zece ani. Însă femeile din Moldova încă fac mai multe avorturi decât, de exemplu, femeile din Estonia, ţările Scandinave sau Germania. În Republica Moldova se întrerup aproximativ 15 mii de sarcini. Bunăoară, în 2012 numărul naşterilor a fost de doar 2, 6 ori mai mare decât numărul avorturilor. Republica Moldova intră în categoria ţărilor cu cel mai mare număr de avorturi, 365 la o mie de născuţi vii. Printre vecini Moldova este depăşită doar de Ucraina. În România şi Federaţia Rusă situaţia e mai proastă, la o mie de născuţi vii se înregistrează peste 450 de avorturi, se constată în studiul realizat de IDIS-Viitorul. Experţii spun că mai alarmant este numărul mare de avorturi printre minore, constituind 10 la sută din totalul sarcinilor întrerupte. De exemplu, în anul 2012 fiecare a 10 adolescentă a avut o întrerupere de sarcină. Legislaţia, însă, nu restricţionează în niciun fel avorturile, orice întrerupere a sarcinii solicitată este permisă, chiar şi în rândul minorelor. Acum doi ani un grup de deputaţi au încercat să înăsprească legislaţia privind avorturile, astfel încât femeile căsătorite să nu poată avorta fără consimţământul în scris al soţului, iar minorele – fără acceptul în scris al părinţilor, dar fără rezultat. Cu toate acestea, avortul este o intervenţie chirurgicală, iar orice intervenţie de acest fel reprezintă de fapt un risc mare pentru sănătate, cel mai întîlnit fiind incapacitatea de a mai avea copii, fapt petru care o mulţime de femei rămîn singure şi nefericite şi fapt care duce la pierderea unui întreg popor.

Întrebarea este: cîte din aceste tinere au fost înştiinţate OBIECTIV despre riscurile sănătăţii atît fizice cît şi spirituale şi ce se întîmplă cu ele mai departe ?

Conform părerii doctorilor şi a sondajelor efectuate, cauza numărului mare de avorturi, în ţara noastră este sărăcia, lipsa de informare despre metodele contraceptive şi despre gradul scăzut de utilizare a acestora. Acestea sunt singurele raţionamente pe care le pot găsi “experţii”, nepunînd în consideraţie lipsa unei educaţii religioase adecvate din familie. Dacă tinerii ar înţelege pe deplin ce înseamnă avorturile şi din punct de vedere religios, numărul acestora ar scădea considerabil. Însă, cel mai des de la părinţi, prieteni, doctori etc. fetele aud “este decizia ta ce să faci cu corpul tău”. Această afirmaţie o întîlnim extrem de des chiar şi printre rîndurile “intelectualilor”. Numeroşi savanţi, cercetători, dar lipsiţi de raţiune precum J. J. Thomson, Carol Gilligan etc. tratează avortul ca dreptul femeii asupra propriului său corp. Aceştia, însă, nu analizează dreptul primordial la viaţă pe care mama îl ia de la făt. Cu toate că aceste idei se opun şi duc o luptă crîncenă, fărădelegile cîştigă tot mai mult teren, iar avortul intră în lista “acţiunilor normale care aduc libertatea alegerii şi nu contrazic democraţia”. Mai mult decît atît, ne obişnuim cu ideea păcatului şi omorîm fără mustrare de conştiinţă.

Puţini ştiu că vinovat de săvîrşirea păcatului se face nu doar cel care îl săvîrşeşte, ci şi cel care sprijină cu sfaturi :părinţi, fraţi, prieteni şi , desigur, medici. Cel mai des, de la cei din urmă, întîlnim afirmaţii de genul “trebuie să întrerupeţi sarcina, deoarece viaţa mamei este în pericol” sau “copilul se va naşte cu malformaţii”. În pimul caz, cel mai des, sunt speculaţii eronate ale medicilor, care, probabil, nu-şi dau seama de păcatul pe care îl iau pe umeri. În cel de-al doilea, însă, întîlnim ceva cu totul deosebit. Există, în întreaga lume, o mulţime de exemple care ne povestesc despre părinţi cărora ar fi trebuit să li se nască copii bolnavi, iar aceştia au refuzat să facă avort şi acum sunt cei mai fericiţi din lume. Chiar şi în cele cîteva cazuri în care copiii se nasc cu malformaţii, cine ar avea dreptul să decidă uciderea acestora?Oare nu astfel au procedat şi naziştii care au omorît nenumăraţi oameni de etnie diferită decît cea a lor şi apoi au fost judecaţi cu asprime pentru genocidul comis?Cine suntem noi dacă omorîm pe cei din trupul şi sîngele nostru ?

Şi să nu uităm, desigur, că o mare parte din cazurile în care medicii sugerau “avortul terapeutic”, copii care s-au născut au devenit adevăraţi genii. Cazul clasic şi cel mai des întîlnit este al cel al unui cuplu în care mama avea tuberculosă, iar tatăl era sifilitic. Astfel, primul copil s-a născut orb, al doilea mort, al treilea surdo-mut, iar al patrulea tuberculos. În cele din urmă, cel de-al cincilea a fost Ludwig van Beethoven , acceptat ca unul din marii genii ai omenirii. Oare cîţi genii asemenea lui au fost ucişi în pîntecele mamelor prin aşa zisul “avort terapeutic”. Şi totuşi aceste motivaţii medicale reprezintă doar 2% din numărul total de avorturi. Care este motivaţia celorlalte 98% din avorturi.

Einstein, Churchill, Victor Hugo, Isaac Newton, Charles Darwin, Mark Twain etc. La întrebarea “ce au aceşti oameni în comun?” răspunsul este uimitor.

Citiţi aceste curiozităţi:

Isaac Newton s-a grăbit să vină pe lume, în 1642, cântărind la naștere puțin peste un kilogram. Femeile care l-au moșit s-au temut că nu v-a supraviețui până la venirea doctorului, iar mama sa obișnuia să spună că ar fi încăput într-o cană, atât era de pipernicit. A trăit până la vârsta de 85 de ani. Premierul britanic  Winston Churchill s-a născut în 1874, cu două luni înainte de termen, dar asta nu l-a împiedicat să ajungă la venerabila vârstă de 91 de ani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a condus Regatul Unit la victorie împotriva Germaniei naziste. Anna Pavlova, celebra balerină, s-a născut în 1885, însă era atât de fragilă încât și-a petrecut primele luni de viață înfășurată în lână. Pentru că se temeau că o vor pierde, părinții au botezat-o la doar trei zile de la venirea sa pe lume. A trăit 46 de ani, timp în care a ajuns cea mai cunoscută balerină din istorie. Din lista prematurilor ajunși genii face parte și fizicianul Albert Einstein, câștigător al premiului Nobel în 1921. Acesta s-a născut în Germania anului 1879, speriindu-și mama cu dimensiunea mare și forma ciudată a capului. A început să vorbească fluent abia la vârsta de nouă ani, deși era unul dintre cei mai buni elevi din școală. Scriitorul francez Victor Hugo a fost extrem de norocos. Nu doar că s-a născut cu două luni mai devreme, în 1802, dar inițial fost declarat mort, iar părinții i-au comandat leagănul de la același tâmplar de la care îi comandaseră și sicriul. Mama s-a l-a descris ca fiind de lungimea unui cuțit, și nici la vârsta de 15 luni nu-și putea ține capul drept. Aceştia sunt cei care au demonstrat importanţa naşterii şi absurditatea unor afirmaţii medicale.

Pr. Arsenie Papacioc spune :”Copilul, în pîntece, nu poate să se apere. S-a demonstrat că fătul simte pericolul, simte cuţitul ucigaş şi se roteşte puternic, într-unstigăt mut. dar nu se poate nicicum apăra. Va să zică, este fiinţă!El nu se poate apăra, şi tu îl ucizi cu atîta cruzime şi cu dezinvoltură…Poate să iasă un preot, poate să iasă un mare despicător de idei…Nu ştii pe cine omori!Avortul a devenit un obicei, iar acum statisticile însumează cifre îngrozitoare”.

Cel mai dureros este faptul că adevărata cauză a avortului este desfrînarea şi lipsa de răbdare a tinerilor. În anturajul tragic contemporan se pierde noţiunea de “mireasă”. Toate tinerele îşi doresc haine pompoase şi rochii albe, uitînd că albul e culoarea curăţiei şi a fecioriei. După 2-3 avorturi şi după nenumărate desfrînări mai eşti mireasă?Sigur că nu. Eşti doar un ambalaj învelit frumos. Vrei să fii mireasă, atunci comportă-te ca atare:cu smerenie, cu sfială şi cu rugăciune. Multe fete, după căsătorie, se plîng că bărbatul nu le mai acordă atenţie, se răceşte situaţia în familie şi ele, sărmanele, plîng, neconştientizînd că toate se trag din tinereţe. Lipsa de dragoste în familie se datorează faptului că la vremea cuvenită nu au avut răbdare şi au vrut să cunoască prea mult şi prea repede. Cum vrei ca el să te iubească, dacă i-ai permis să te cunoască “pe deplin”, înaintea cununiei?El nu mai este interesat, deoarece deja te ştie, eşti o carte deschisă, nu mai are ce descoperi, pentru că tu i te-ai descoperit. Iar dacă s-a şi întîmplat să se nască şi un copil, iar tu l-ai ascultat pe el şi ai făcut avort, de ce plîngi?Cum vreţi să fiţi fericiţi dacă vaţi făcut părtaţi la omor. Ambii mergeţi pe acest pas crucial, care vă va duce la disperare. Nici o acţiune nu rămîne fără urmări, mai ales cele din tinereţe. Fizica ne spune că acţiunea este egală cu reacţiunea. Ceea ce faci se reîntoarce la tine. Astfel, omorul, unui prunc, aparent inexistent, în pîntecele maicii sale, va aduce moartea minţii şi a sufletului. Multe mame care nu au ţinut la principiile fecioriei şi curăţiei, la cele ale naşterii de prunci, au sfîrşit prin lungi depresii, halucinaţii ale unor copii însîngeraţi ce le urmăresc;schizofrenii şi nebunii care se sfîrşesc cu sinuciderea, păcat care nu se iartă nici în veacul acesta nici în cel viitor. Totul de la o simplă prostie, de la o acţiune necalculată.

Băieţii sunt un subiect cu totul aparte. Cu gîndul că “doar nu fac eu avort”merg înainte, spălîndu-se pe mîini de moartea unui prunc nevinovat. Astfe, fiecare din ei devine un “Pilat” care l-a condamnat pe Hristos la moarte şi apoi s-a spălat pe mîini ca fiind nevinovat. În general, ducem mare lipsă de “bărbaţi” în contemporanietate. Cum te poţi numi fiinţă puternică şi curajoasă asemeni strămoşilor care au salvat mii de vieţi, dacă eşti iresponsabil şi nu ai putut salva viaţa unui simplu prunc nevinovat, convingînd femeia să nu facă avort?După cum spunea Sf. Pr. Paisie Aghioritul :”Bărbatul nu mai e demult cap femeii, dacă el singur nu are cap. Dacă ar fi văzut Sf. Ap. Pavel pe băietanii ăştia care sunt în zilele noastre, probabil nu ar fi scris “bărbatul este cap femeii”. ”

Cum poţi trimite , aşa simplu la moarte, trup din trupul tău, inimă care pulsează fierbinţeala sîngelui tău şi al ei. Nici nu ştii că în obrajii lui(copilului) veţi înflori şi în fineţea mîinilor lui veţi cunoaşte adevărata fericire:cea de a creşte ceva, de a crea o personalitate, un caracter, un om. Nici nu ştiţi că Dumnezeu v-a dat putere de creatori, vă asemănaţi lucrării divine, creînd ceva inedit după chipul şi asemănarea voastră. Atunci veţi trăi apogeul fericirii, cînd veţi simţi obrazul lui (copilului) lipit de al vostru şi cînd mînuţile-i de înger vă vor cuprinde spre a vă îmbrăţişa trupurile trudite, împărtăşindu-vă, astfel, o nouă stare:cea a părintelui. Să auziţi cum u nglas nou, vă cheamă şi cum creşte şi evoluează munca şi truda voastră , dînd roade. Iar de s-a şi întîmplat zămislirea neplanificată, preconjugală, a unui prunc, fiţi responsabili de a vă purta greşeala pe umeri, astfel, Dumnezeu, văzînd curajul vostru, vă va da o cale de izbăvire. Şi veţi vedea cum copilul va renaşte iubirea în voi şi vă veţi descoperi unul pe altul într-o cu totul altă ipostază.

Pe lîngă toate acestea, avortul se împotriveşte binecuvîntării date de Dumnezeu în Facere 1;28 :”creşteţi şi vă înmulţiţi…”, iar Proorocul David în Ps. 139 spune că “Tu mi-ai întocmit rărunchii, tu m-ai ţesut în pîntecele mamei mele” de unde concluzionăm că Dumnezeu este cel care creează împreună cu noi, dînd suflare de viaţă. Cum se face că noi ucidem prin avort făptura lui Dumnezeu?

Dacă stăm să analizăm, tot noi sutem cei ce suferim din urma acestui păcat. Ferindu-ne, aparent, de o trudă suplimentară precum este copilul, rămînem ca nilte fantome, singuri hoinărind în lume. Ca nişte strigoi părăsiţi şi lipsiţi de vreo alinare.

Ne amăgim singuri pe noi şi încercăm să ne convingem cu faptul ca “nu putem avea copii acum şi trebuie să facem avort”, deoarece suntem constrînşi de realitatea economică tot mai severă, de lipsa oportunităţilor de angajare, de preţurile proprietăţilor imobiliare tot mai ridicate şi ne sacrificăm , astfel, viitorii copii, pe altarul capitalismului. Acelaşi capitalism care ne hrăneşte cu iluzia că “trebuie să trăim întîi de toate pentru noi” şi la rîndul nostru, ne încurajăm fraţii, surorile, prietenii, chiar şi copii, să aleagă păcatul ca mijloc de evadare din faţa grijilor, toate acestea fiind în defavoarea familiilor şi ulterior a întregii societăţi.

Preot Andrei URSOI, Preşedintele Departamentului Eparhial

Învăţămînt Religios şi Catehizare

You may also like...

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.