Cum transformi un „nu” in „da”! Tehnici de negociere cu copilul de 3 ani

Oricine a avut cel putin o singura data experienta comunicarii cu un copil de 2,5-3,5 ani stie ca pana si cele mai banale activitati cotidiene se pot transforma in cateva secunde in cele mai mari provocari.

Astfel ca propozitii precum „Nu vreau sa mananc”, „Nu vreau sa iesim afara”, „Nu vreau sa imbrac pantalonii albastri” iti pot strica nu doar momentul, ci chiar intreaga zi, la fel si pe cea a micutului.

Impunerea cu rigiditate a propriei opinii nu este o solutie, la fel cum nu este o solutie sa facem exclusiv ce spune ca vrea sau nu vrea copilul mic. Mai ales ca, de multe ori, el spune ca nu vrea ceva cand, in realitate, isi doreste acel lucru.

Care este solutia?

Pentru a-l determina pe copil sa faca anumite lucruri pe care spune ca nu vrea sa le faca, psihologul rus Anna Bikova ii sfatuieste pe parinti sa-l scoata pe micut din context si sa recreeze lumea din jurul lui. Chiar daca suna destul de pretentios, iata cateva exemple cum poti transpune aceasta solutie in realitatea de zi cu zi:

– Nu! Nu vreau sa-mi pun pantofii!
– Bine, atunci lasa-i sa sara singuri pe piciorusele tale (spus cu o intonatie jucausa). Pantofii isi iau avant… Start! Dreptul l-a depasit pe stangul si hop! sare pe piciorus!

-Nu, nu vreau sa mananc!
– In regula, nu vom manca. Hai sa stam pur si simplu la masa sa vedem cum mananca ceilalti. Uite cum pluteste cartoful (carnea, orezul etc.) in ciorba! Hai sa-l prindem!
Si prindem cu lingura pe rand toti cartofii, carnea etc. Poti inlocui conceptul de pranz cu o iesire la pescuit.

– Nu! Nu vreau sa dorm!
– Bine, nu dormi. Astazi nu vom dormi la pranz. Vom sta pe pat si vom astepta sa vina mama (tata).
Copilul e de acord si, 5 minute mai tarziu, adoarme, deoarece, in realitate, ii este somn, insa nu are constiinta ca doarme.

– Nu! Nu vreau sa ma dezbrac!
– Bine, nu te dezbraca. Nu trebuie. Culca-te imbracat. Hai sa eliberam doar burtica. Burtica trebuie sa se odihneasca de la nasturei si elastice. Ca sa se odihneasca burtica, hai sa dam jos pantalonasii, fara sa te dezbraci.

– Nu! Nu merg la plimbare!
– In regula. Astazi nu mergem la plimbare. Mergem sa cautam o comoara! Unde e lopatica ta? Ia-o si hai sa mergem mai repede ca sa nu o gaseasca altcineva inaintea noastra!

Pe de alta parte, copiilor aflati la aceasta varsta nu le place deloc sa auda un refuz, un „nu” la adresa lor. Atunci cand aude cuvantul „nu”, micutul incepe sa protesteze si nu mai este atent la niciun argument care urmeaza dupa aceea.
Asadar, in loc sa-i spui copilului „nu”, ii poti spune „da”, urmat de explicatii. Important este ca cel mic sa se simta acceptat si inteles, chiar daca nu ii poti satisface cererea pe moment.

Iata cateva exemple:

• Da, inteleg ca vrei sa mai stam in parc. Insa s-a facut seara si e timpul sa mergem acasa. Sa ne gandim ce lucruri interesante vrei sa facem cand ajungem acasa!
• Da, inteleg ca vrei aceasta jucarie. Acum nu am bani la mine. Vom trece pe aici sa o cumparam data viitoare.
• Da, inteleg ca vrei sa bei laptele chiar acum. Doar ca este inca foarte foarte fierbinte. Hai sa suflam impreuna ca sa se raceasca mai repede.