Despre soarta celor nebotezați și handicapați psihic
Handicapaţii psihic sunt handicapaţi numai pentru noi, nu pentru sine şi nu pentru Dumnezeu. Duhul lor se dezvoltă pe o cale aparte. Poate că noi, cei „înţelepţi”, ne vom vădi mai prejos decât handicapaţii. Iar copiii sunt îngeri ai lui Dumnezeu cu toţii. Cei nebotezaţi, la fel ca toţi cei aflaţi în afara credinţei, trebuie încredinţaţi milostivirii lui Dumnezeu. Ei nu sunt fii vitregi şi fiice vitrege pentru Domnul. Ca atare, El ştie ce si cum şi în ce privinţă să rânduiască pentru ei. Mare este adâncul căilor lui Dumnezeu!
Asemenea probleme ar trebui să dezlegăm dacă am avea datoria de a veghea asupra tuturor şi de a-i rândui pe toţi. Iar întrucât această datorie n-a fost pusă asupra noastră, să lăsăm grija pentru ei Celui ce poartă grija tuturor. Noi trebuie să ne mântuim sufletul propriu. Vrăjmaşul şi pierzătorul de suflete caută să piardă prin grija de mântuirea altora sufletul căruia îi insuflă asemenea gânduri. Sfântul Antonie cel Mare cugeta odată la lucrurile acestea, dar îngerul Domnului i s-a arătat zicând: „Antonie! Ia aminte la tine însuţi, iar acestea nu sunt treaba ta”.
Sfîntul Episcop Teofan, Cartea ,,Măntuirea în viața de familie”