Ce trebuie să facem pentru ca dragostea să țină o viață?

Să înţelegem în mod corect ce este dragostea autentică, să nu o confundăm cu pasiunea, cu emoţiile sau cu egoismul. Să ne amintim totdeauna de responsabilitatea pe care o avem faţă de cei dragi.

Să nu aşteptăm dragoste, ci să dăruim noi înşine dragoste, s-o investim în celălalt (ţineţi minte ce spunea Ava Dorotei? „Nu aştepta de la aproapele dragoste…”), şi atunci vom primi dragoste în inima noastră.

Încă un moment: amintirile despre ceea ce a fost la început ne ajută să păstrăm dragostea, să o înnoim.

Un profesor al Academiei Teologice din Moscova dădea exemplul următor. Să zicem că soţii sunt căsătoriţi de doisprezece ani şi sunt sătui până în gât unul de celălalt  dar uite că soţia face la un moment dat curat în apartament, șterge praful, rearanjează cărţile. Pe neaşteptate, găseşte pe un raft o carte din care cade un bilet la spectacolul unde cu doisprezece ani în urmă s-a cunoscut cu cel ce avea să-i devină soţ. Ea îşi aminteşte cum se iubeau, cât de bine le era împreună, şi amintirile acestea o ajută să depăşească înstrăinarea de acum față de soț.

Adeseori auzim de la soţi „cu stagiu îndelungat”: „Nu ne mai iubim.” Dar înainte se iubeau! Dacă ai îndrăgit o dată, poţi să-l iubeşti pe om toată viaţa. Aşadar, pur şi simplu cei ce vorbesc aşa nu s-au străduit să iubească. Dragostea este o fericire, ea umple viaţa noastră de sens şi de bucurie, însă această fericire o facem doar cu propriile noastre mâini.

(Pr. Pavel GumerovConflictele familiale: prevenire și rezolvare, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2013, pp. 63-64)

You may also like...

2 Responses

  1. gardencasually0d39dfb305 spune:

    Ce cuvinte frumoase!Am sa caut aceasta carte și o voi citi,va mulțumim!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.