,,Iubeşte-o pe femeia ta tot aşa cum te iubeşti şi pe tine!”

Va lăsa omul pe tatăl său si pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi cei doi (prin căsătorie) vor fi un trup, un singur om (Facerea 2, 24; Efeseni 5, 31). Aici se arată că bărbatul, după ce-i părăseşte pe cei care l-au născut, se lipeşte de femeie. De aici înainte trupul, tatăl şi mama, nasc copil care se plăsmuieşte din unirea seminţelor lor. Încât toţi trei sunt un singur trup, aşa cum şi noi la fel suntem un trup cu Hristos. Aşadar câtă iubire ai pentru tine, atâta iubire vrea Dumnezeu să ai şi pentru femeia ta. Nu vedeţi că şi în trupul nostru există multe lucruri nedesăvârşite şi multe lipsuri? Unul are picioarele strâmbe, altul mâinile paralizate, un al treilea are vreun mădular bolnav etc. Însă nici nu se poartă rău cu mădularul acela, nici nu-l taie; dimpotrivă, îl îngrijeşte şi-1 ocroteşte mai mult decât pe mădularele sănătoase, şi motivul este lesne de înţeles.

Aşadar, iubeşte-o pe femeia ta tot aşa cum te iubeşti şi pe tine. Nu numai pentru că bărbatul şi femeia au aceeaşi fire, ci şi dintr-o altă pricină, mai însemnată: Deoarece nu mai sunt două trupuri separate, ci unul singur; şi bărbatul este capul, iar femeia trupul. După cum spune apostolul Pavel într-o altă epistolă de-a sa, Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul, iar capul lui Hristos este Dumnezeu (I Corinteni 11, 3).

Însă aşa cum spune, că capul lui Hristos este Dumnezeu, la fel zic şi eu că, după cum noi suntem un trup, aşa este şi Hristos cu Tatăl. Prin urmare şi Tatăl este capul nostru. Ne aduce şi două exemple, unul despre trup şi altul despre Hristos. De aceea şi adaugă: Taina aceasta — adică cea care spune că bărbatul şi femeia vor deveni un trup — mare este; iar eu zic, în Hristos şi în Biserică (Efeseni 5, 32). Se referă la legătura dintre Hristos şi Biserică, pentru că şi Acela. L-a lăsat pe Tatăl Său, s-a arătat ca om pe pământ, s-a unit cu mireasa (Biserica), adică cu noi, şi s-a făcut un duh cu ea — cu noi, căci cel ce se lipeşte de Domnul este un duh cu El, (I Corinteni 6, 17).

Şi este taină mare, pentru că omul pe tatăl lui, care l-a născut şi l-a crescut, pe mama lui, care în dureri înfricoşătoare l-a adus pe lume, pe părinţii lui, care i-au făcut atât bine şi l-au ocrotit atâţia ani, pe aceştia îi părăseşte. Şi ce face? Se lipeşte de o femeie care cu puţin înainte îi era. necunoscută, cu care nu avea nimic în comun. Cu adevărat, mare taină! Dar părinţii nu numai că nu regretă, că se întâmplă acest lucru, ci se şi bucură şi cheltuiesc cu bunăvoinţă bani pentru nuntă. Negrăită taină! Necercetată taină! A profeţit-o şi Moise în cartea Facerii (2, 23-25). A propovăduit-o acum cu glas tare Pavel, zicând că se referă la legătura dintre Hristos şi Biserică.”

Sfîntul Ioan Gură de Aur

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.