Să sădeşti (poruncile lui Dumnezeu) în fiii tăi şi să vorbeşti de ele când şezi în casa ta, când mergi pe cale, când te culci şi când te scoli. Să le legi ca semn la mână şi să le ai ca pe o tăbliţă pe fruntea ta. Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale. (Deuteronom 6,7)
Calul neîmblânzit ajunge nărăvaş, aşa şi un copil lăsat în voia lui ajunge rău-crescut. (Sir. 30,8)
Domnul ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul care îi este drag. (Pilde 3,12)
Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea. (Pilde 22,6)
Nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i întru învăţătura şi certarea Domnului. (Efeseni 6,4)
Nu aţâţaţi la mânie pe copiii voştri, ca să nu se deznădăjduiască. (Coloseni 3,21)
Dacă-ți iubești copilul, arat-o prin educația ce i-o dai. (sfântul Ioan Gură de Aur)
Învață-ți copilul să fie plin de îngăduință și iubitor de oameni. (sfântul Ioan Gură de Aur)
Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: cuvinte puține, multe exemple și mai multă rugăciune. (sfântul Paisie Aghioritul)
Să-i învățăm pe copii să trăiască smerit și simplu. Să nu caute lauda și pe „BRAVO”. Să-i învățăm că există smerenia, care este sănătatea vieții. (sfântul Porfirie Kavsokolivitul)