Virginitatea, de la virtute la povară – tendință distructivă!
Sexologul Cristian Delcea: „Sexul are parte de o promovare de gherilă în casele şi minţile oamenilor“
Virginitatea a devenit caracteristica unei minorităţi, a unor oameni închişi. Iar astfel este firesc să apară sentimentul de jenă, de povară, timiditatea legată de a-ţi recunoaşte virginitatea în public, explică sexologul Cristian Delcea.
Virginitatea nu este un dar care trebuie oferit cuiva, dar nici o povară de care trebuie să scapi, aşa cum s-a ajuns în prezent. Vârsta la care fetele din România îşi încep viaţa sexuală este de 14 sau 15 ani, iar 10% fac acest pas înainte să împlinească 12 ani. Ne confruntăm cu o evoluţie a revoluţiei sexuale, în care ce era până mai ieri etichetat drept anormal, azi a devenit normalitate, consideră sexologul Cristian Delcea.
Sexualitatea este intens consumată, dar nu şi discutată, acesta fiind numai unul din motivele pentru care tot mai mulţi tineri îşi încep viaţa sexuală timpuriu, la presiunea grupului de prieteni, dar şi ca urmare a accesului facil la pornografie şi a educaţiei sexuale precare sau făcute fără prea mult cap, acasă ori la şcoală. De altfel, un studiu realizat anul acesta la solicitarea UNICEF România a aratăt că în privinţa debutului vieţii sexuale, adolescenţii una spun şi alta fac. Ei nu prea discută despre sexualitate cu părinţii, ci doar cu prietenii, grupul fiind cel care impune norma de comportament. Sociologii au atras atenţia că, deşi tinerii declară că viaţa sexuală ar trebui începută în momentul în care fiecare este suficient de matur şi responsabil, adică în jurul vârstei de 18-19 ani pentru fete şi între 16-17 ani în cazul băieţilor, în realitate vârsta medie a debutului vieţii sexuale la adolescenţii români este de 14-15 ani pentru băieţi şi 15-16 ani pentru fete.
De cele mai multe ori, primul contact sexual este neplanificat, având loc la petreceri şi pe fondul consumului de alcool. Iar îngrijorător este că 10% au primul contact sexual înainte să împlinească vârsta de 12 ani. Ne confruntăm cu o evoluţie a revoluţiei sexuale, în sensul că „psihopatia sexuală a devenit o normalitate. Sexul făcut la vârste mici, abuziv, sexul cu mai mulţi bărbaţi sau mai multe femei devine normalitate. Aceste forme sexuale, care cândva erau considerate psihopatie, parafilii, anomalii cu ghilimelele de rigoare în anumite cazuri, condamnate de biserică şi de comunitate, au devenit o normalitate din cauza sexului făcut la vedere. Sexul are parte de o promovare de gherilă în casele şi minţile oamenilor.“
În aceste condiţii, virginitatea a devenit caracteristica unei minorităţi, a unor oameni închişi. Iar astfel este firesc să apară sentimentul de jenă, de povară, timiditatea legată de a-ţi afişa virginitatea în public, precizează psihoterapeutul. „Pe de altă parte, modul de mascare a virginităţii duce şi el la disfuncţionalităţi de cuplu şi la relaţii de cuplu destul de ciudate“, avertizează specialistul. Până şi la nivel conversaţional, ideea de pierdere a virginităţii a fost înlocuită cu ideea de a scăpa de virginitate.
Pe forumuri dedicate sexualităţii, tinerele îşi postează frământările în dorinţa de a afla un răspuns mulţumitor. Este şi cazul Nataşei, care la 17 ani se consideră o ratată doar pentru că este încă virgină: „Nu ies în oraş mai deloc, nu am prieten şi mă obsedează faptul că-s virgină. O prostie, ar zice unele dintre voi, aşa ziceam şi eu când aveam 14, 15 ani. Citeam diverse articole, unde scria „prietenele tale nu mai sunt virgine, iar tu te simţi aiurea când se atinge subiectul sex?“, neînţelegând de ce ar trebui să te simţi aiurea. dar mă simt. (…)
Poate unele fete ar zice că 17 ani e o vârstă mică pentru a face sex. Aveţi dreptate sau nu ştiu, depinde de etalonul de gândire al fiecărei persoane. Treaba e că eu mă simt ratată că-s virgină. recunosc“, scrie utilizatoarea care semnează cu numele Nataşa. Grupul de prieteni are o influenţă mai mare decât religia, educaţia sexuală şi ceea ce spun părinţii În ziua de azi, poate mai mult ca niciodată, grupul de prieteni din care face parte o virgină sau un virgin devine un consumator de sex atipic din perspectiva acestora. Asta în timp ce ora de religie nu mai poate influenţa pe nimeni, educaţia sexuală făcută de părinţi este aproape inexistentă, iar orele de educaţie sexuală din şcoală se fac fără cap.
Sexologul include şi consumul de pornografie printre factorii care atârnă greu în decizia de a renunţa la virginitate cât mai devreme. Consumul de filme pentru adulţi, chiar şi de la vârsta de zece ani, le complexează pe fete, pentru că ele se autostimulează într-un fel sau altul. Încep să-şi pună întrebarea dacă sunt pregătite să facă sex sau nu. Uneori pot să dezvolte o atitudine de aversiune sexuală sau să apară sentimentul de jenă că încă sunt virgine, deşi au vârste foarte mici. Nu degeaba, pe reţelele sociale, la 14 ani, tinerii vorbesc dacă au facut sex sau nu, vorbind despre motivele care au făcut ca virginitatea să fie văzută azi ca o problemă. Până şi statutul de virtute a virginităţii se referă, mai degrabă, la o noţiune impusă la nivel social, pentru că tinerele au perceput dintotdeauna fecioria ca pe o obligaţie, o condiţie pentru a fi bine văzute în comunitate, nu ca pe o alegere personală, deci ca pe un motiv autentic de mândrie.
Lucru pe care îl afirmă şi bucureşteanca Dorina F, în vârstă de 55 de ani, privind restrospectiv la modul în care era percepută virginitatea în tinereţea sa. „Nici în urmă cu 40 ani nu stăteau părinţii de vorbă cu tine despre ce înseamnă începerea vieţii sexuale. Poate doar ca să-ţi spună să nu cumva să faci aşa ceva, măcar până la 18 ani, dacă nu până la căsătorie, mai ales dacă erai fată. Mai lăsau câte o carte pentru tineret la vedere, dar amănuntele le discutam şi le aflam tot de la prietene, la şcoală, la liceu, departe de urechile părinţilor, de la cele mai îndrăzneţe. Ce diferă în ziua de azi este volumul de informaţie la care noi nu aveam accesul pe care îl au tinerii din ziua de azi. Problema cred că ţine de faptul că nici acum tinerii nu primesc informaţii corecte atunci când au nevoie de ele.. În schimb, acum află extrem de uşor, dintr-o mulţime de direcţii, date despre aspecte sexuale care mai mult le fac rău decât îi ajută. Sincer, şi pe vremea mea păstrarea virginităţii doar ca să fii considerată fată cuminte era văzută de adolescente ca o prostie, nu ca un motiv de mândrie. Dar cred că se temeau mai mult de părinţi, de gura lumii, poate aveau şi un respect mai mare faţă de părinţi“, este de părere Dorina.
Aceasta îşi aduce aminte că şi mama ei, şcolită la pension, i-a povestit că fetele erau şi pe atunci preocupate de sex, numai că aveau alte probleme: se temeau să nu fie măritate cu bărbaţi care le plăceau doar părinţilor sau se întrebau ce se va alege de ele şi dacă le-ar mai fi luat cineva de neveste dacă s-ar fi aflat că nu mai sunt fecioare. În acelaşi timp, sexologul Cristian Delcea spune că o fată încă virgină, în ziua de azi, nu se jenează în primul rând de faptul că nu a iniţiat sexul la vârsta respectivă, povara castităţii se referă mai degrabă la teama faţă de cum se va simţi când va face sex, frica de a rămâne gravidă, dacă e bine să-şi înceapă viaţa sexuală acum sau mai târziu și ce zic prietenele. „Din cazuistica de la cabinet şi din ceea ce am discutat cu colegii, virginele din România se împart în cele care sunt bombardate de aceste frici iraţionale, despre cum va fi viaţa sexuală, şi abia apoi în categoria celor jenate că nu sunt încă dezvirginate, probleme care apar şi la 12 sau 14 ani, din cauza presiunii de grup.
Iar situaţia este similară şi în cazul băieţilor, când prietenii le spun că pot să facă sex oricând, fără probleme, în condiţiile în care nu au cunoştinţe reale.“ Ce înseamnă să fii pregătit pentru începerea vieţii sexuale? Nu există o vârsta optimă stabilită ca fiind cea mai potrivită pentru începerea vieţii sexuale, spun tinerii. Însă din punct de vedere fizic, iniţierea sexuală la vârste fragede poate fi traumatizantă.
La vârste mici, organismul nu este dezvoltat din punct de vedere neurohormonal, iar organele genitale au încă specificul celor de copil. În cazul fetelor, colul uterin este efectat cel mai mult de începerea vieţii sexuale timpurii, aşa că relaţiile intime sunt percepute drept traumatisme şi apare predispoziţia la infecţii ale aparatului genital.
O importanţă capitală în transmiterea acestor informaţii corecte ar trebui să o aibă după familie, şcoala, dincolo de pregătirea pe care trebuie să o ofere părinţii, punctează Delcea. „Educaţia sexuală din şcoală, cea timpurie, trebuie să se axeze în primul rând pe anatomia organelor genitale, pentru a-ţi cunoaşte corpul. Apoi, educaţia sexuală ar trebui să se facă în funcţie de vârstă şi de nivelul de cunoştinţe la care se situează copilul. Pentru că dacă la mine în familie nu am avut acces la astfel de informaţii, apar alte probleme, poate chiar o anxietate legată de organele sexuale. Aşa că trebuie identificată existenţa acestor lipsuri sau a informaţiilor raţionale faţă de viaţa sexuală. Nu se poate face educaţie sexuală la grămadă, fără cap, fară să cunosc nivelul de cunoştinte al copilului.
Pe timpuri, virginitatea femeii reprezenta un soi de garanţie a bărbatului că aceasta va fi fidelă, că va fi o mamă bună, o femeie de casă, dar şi credinţa bărbatului că fiind primul partener sexual, şansele ca aleasa să-şi dorească să facă amor cu un alt bărbat erau reduse considerabil. Deşi pare că nimeni nu mai este vrăjit de mitul virginităţii, mulţi bărbaţi se simt privilegiaţi şi în ziua de azi atunci când întâlnesc o fecioară. Sexologul Cristian Delcea vorbeşte în acest caz despre un paradox, de bipolaritatea ideii de a avea cât mai multe partenere sexuale, în timp ce femeia pe care o iubesc trebuie să fie virgină sau cu un istoric sexual aproape de inexistent. Cred că acest mod de gândire a ajuns mai degrabă o problemă atipică pe care şi-o pun bărbaţii, decât o presiune pe umerii femeilor. Această relaţie exclusivă denotă o aşteptare iraţională, destul de bizară în condiţiile în care nu mai trăiesc pe vremea în care femeia se mărita virgină. Este ireal ca tu să-ţi doreşti să te culci cu 100 de femei, dar să vrei alături o soţie care nu a facut sex. De ce-mi ceri virginitate, când tu le-ai luat pe toate la rând?
În loc de final spunem că virginitatea este o mare virtute, necesară atît pentru băieți cît și pentru fete, acest fapt al reținerii fiind o cunună personală, care în diferite momente ale vieții se face vădită, prin efecte și rezultate pozitive, și nimeni nu trebuie și nu poate fi intimidat de lumea de astăzi, cu tendințele ei amorale!
Sexologul Cristian Delcea
articol preluat din sursa: adev.ro/ntxhtd
