Căsătoria și fecioaria

Motto: „Nu este nimic mai de rusine decat un om desfranandu-se dupa casatorie” Sf.Ioan Gura de Aur

„Fecioria nu are legatura numai cu trupul si cu organele fizice, ci ea implica mai ales mintea si sufletul omului”.

Fecioria izvoraste si se inteimeiaza pe curatia sufleteasca a omului. Fecioria este totuna cu starea de curatie a copiilor, pe care Iisus Hristos ne si indeamna sa o redobandim, zicand: „De nu va veti fi si intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor” (Matei 18;31) si iarasi „Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu( Marcu 10;14). Vederea lui Dumnezeu, adica mostenirea Imparatiei Sale, se va da doar celor curati (feciorelnicilor) cu mintea si cu inima, dupa cum spunea Iisus Hristos: „Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5;8). Intreaga noastra viata si toate obiceiurile noastre trebuie sa fie feciorelnice. Arhimandritul Emilianos Vafidis spunea:”Prin feciorie se urmareste omorarea poftei, dabandirea nepatimirii si nazuinta ramanerii neincetate  langa Dumnezeu, spre asemanarea cu El.”

Castitatea priveste in mod direct, credinciosia necompromisa, ceruta de la fiecare crestin, fata de legamantul pecetluit de Dumneze cu poporul Sau”, adica primirea iubirii pe care o numeste iubire „nuptiala”, in viata cuplului casatorit sau a calugarului solitar. Cu alte cuvunte, ”castitatea inseamna sa-i aparti-i lui Hristos, intru totul: nunta a sufletului, printr-o daruire direta, nemediata, la calugari, si nunta conjugala la soti”. Castitatea ne se opreste la trup, la material si la fapte trupesti. Ea depaseste toate acestea si inainteaza pana in cele mai profunde parti ale sufletuli, ea „depasesie fiziologicul si exprima structura casta intreaga, integru a spiritului uman” zice Paul Evdochimov.

Nunta Fiului de Imparat, la care suntem chemati toti ne cere mai ales curatia sufletului, iar nu un set de vesminte materiale (negre, aspre,sau alese).

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: „Fecioria nu sta in imbracaminte si in culoarea hainelor. Fecioria sta in trup si in suflet. N-ar fi o prostie sa numesti pe cineva filsof dupa barba si par, dupa mantia de filosof aruncata pe umeri iar nu dupa puterile sale dupa sufletul sau?”.

Fecioria nu este o stare doar a calugarilor si a celor necasatoriti. Sfintenia cere feciorie, adica intreaga intelepciune. Din faptul ca multi oameni casatoriti au ajuns sfinti, intelegem ca intreaga intelepciune se dobandeste si se pastreaza si in casatorie.

Fecioria  ascetica a monahilor nu este ceva contrar sau fundamental diferit de casatorie, ea e realizarea plenara a adevarului acesteia, cea mai marevalorixare existentiala posibila a ei.Doar fecioria trupului nu ajuta la nimic.Fecioarele nebune au ramas afara, iar Maria Egipteanca a ajuns in ceata Cuvioaselor maici.

„Iubirea acesta este dobandita de inima  care a ramas feciorelnica, indiferent de actele trupesti”. Fericitul Augustin spune: „Fecioria trupului apartine unui numar mic, dar fecioria inimii trebuie sa fie fapta tuturor”. Fecioria trupului poate ramane stearpa de roadele cele ravnite daca este despartita de fecioria inimii.Fecioria trupuluinu ajuta la nimic de una singura.

Sfantul Ioan Gura de Aur atrage intentia asupra lucrarii fecioriei „Fecioria trebuie sa smulga radacinile patimilor si sa le inlocuiasca cu radacinile virtutilor, trebuie sa curete sufletul de petele pacatului si sa scoata la iveala frumuseata dumnezeiasca, adunand in sine toate virtutile.”

Casatoria este o cale spre dobandirea intregii intelepciuni.„Vietuirea in familie este pentru cei ce se folosesc de ea cum trebuie, un post al castitatii. Acest  mod de vietuire „nu da voie firii omenesti sa se salbaticeasca”, de aceea  si spune Sfantul Ioan Gura de Aur: „Nu incetez  de a-i lauda pe cei casatoriti, daca traiesc cu intelepciune. Omul casatorit va putea cu mai multa usurinta trai in castitate, deoarece xasatoria ii usureaza mai mult lupta impotriva pacatului desfranarii”. Cei casatoriti nu mai sunt stapaniti cu aceeasi putere de poftele trupului, caci odata indeplinite, acestea vor actiona asupra lor cu o mai mica putere. „Nu poftim ceva ce poate fi dobandit cu usurinta”, zice Sfantul  Ioan Gura de Aur. De aceea si spune intr-alt loc acelasi Sfant: „Nu este nimic mai de rusine decat un om desfranandu-se dupa casatorie”.

Nu dragostea trupeasca care este curata si randuita de Dumnezeu, alunga castitatea, ci necuratia inimii si a trupului. La Taina Cununiei se vorbeste despre „patul neintinat” adica  despre castitatea conjugala, despre curatirea dragostei trupesti. Este totdeauna legiut ca cel curat sa atinga pe cel curat. Nu putini se lupta in inima lor cu gandul ca dragostea trupeasca intineaza. Pentru a-i odihni pe unii ca acestia, Sfantul Grigore Teologul spune: „Nu sunteti casatoriti trupeste? Sunteti curati chiar si dupa casatorie. Insumi ma fac raspunzator de acestia. Eu insumi  va voi cununa! Eu insumi va voi impodobi mireasa”.

Castitatea necesara omului nu exista in functie de prezenta sau absenta dragostei trupesti, caci ea „nu se bazeaza pe abstinenta sexuala, ci pe dragoste si respetul reciproc, unite cu permanenta grija fata de nevoile si dorintele celuilalt”. Castitatea omoara egoismul si naste iubirea curata. Iubirea conjugala este casta, caci presupune la cei doi o atitudine de daruire lipsita de egoism. Castitatea  ceruta celor casatoriti este pe deplin compatibila cu sexualitatea conjugala.

Asezamintele Sfintilor Apostolilor alunga teama celor  temetori denecuratia celor casatoriti, prin urmatoarele cuvinte: „Daca barbatul si femeia lui, cand se insotesc in casnicia legiuita, sculandu-se unul de la altul, se pot ruga fara vreo opreliste si, fara a se spala sunt curati, insa oricine ademeneste si desfraneaza cu femeia altui barbat, ori desfraneaza cu o curva, cand se scoala de la aceasta, chiar de s-ar si spala cu intregul ocean si cu toate raurile, nu poate fi curat.

Casatoria este piedica in calea desfranarii, fiind de mare folos mirilor, pe care ii scapa de necuratie, ii scapa de umblatul din femeie in femeie si le da putinta sa traiasca in sfintenie si castitate. Sfantul Ioan Gura de Aur lauda casatoria si o vede ca medicament impotriva murdaririi omului cu pacate. „Nunta a fost randuita nu ca sa ne destrabalam, nici ca sa ne destranam, ci ca sa dobandim intreaga-intelepciune. Doua sunt pricinile pentru care s-a randuit nunta: sa dobandim intreaga-intelepciune si sa devenim parinti. Nunta este leac ucigator pentru desfranare”.

In Cana Galilei „Iisus a fost chemat pentru a da Nuntii castitate si a umple de har suferintele viitore. „De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup (Facere 2;24).

Si Dumnezeu  i-a binecuvantat zicand: „Cresteti si va inmultiti si ompleti pamantul si-l supuneti si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate toate animalele, peste toate vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul (Facere 1;28).

Vorbind celor casatoriti, Apostolul Pavel spune: „Sa nu va lasati unul pe altul, decat cu toata invoiala pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul si cu rugaciunea si iarasi sa fiti impreuna, ca sa nu va ispiteasca satana, din pricina neinfranarii voastre.” (Corinteni 7;5)

Mare este Dumnezeu !

Autor – Ionel Salcieanu (pericopa.ro)