Sfinți și Mari Duhovnici despre copii și copilărie

     Încotro îndoi copăcelul, într-acolo va creş­te; vasul nou va răspîndi mirosul a ceea ce pui în el. Faceţi şi voi aşa cu copiii voştri înclinaţii spre cele sfinte şi puneţi în viaţa lor fapte creştineşti.

(Sfîntul Tihon din Zadonsk)

    Parinţii să-şi educe copiii încă din leagăn. Să-i înveţe frica lui Dumnezeu, să taie pornirile lor cele rele, să nu le „caute în coarne” şi să nu le satisfacă dorinţele si gusturile rele

(Stareţul Filotei Zervakos)

      Toţi părinţii trebuie să-şi crească copiii pen­tru Dumnezeu. Dacă pruncii cărora le-ai dat naştere pri­mesc creşterea cuvenita şi prin grija ta sunt povaţuiţi la virtute, aceasta va fi începutul şi temelia mîntuirii tale, şi vei primi mare plată  atît aici pe pămînt, cît şi acolo în ceruri. Dacă  pe copii îi abatem de la păcat şi îi punem pe calea cea buna încă din fragedă copilărie, lucrul acesta va deveni pentru ei deprindere, le va intra in fire, şi nu se vor mai abate atît de uşor spre rău, fiindcă obişnuinţa îi va trage la fapte bune.

(Sfîntul Ioan Gura de Aur)

     În educaţia copiilor, mai întîi de toate tre­buie să ne educăm pe noi înşine. Evident, căldura din familie educă mult mai bine decît orice cuvinte. Nu făcînd morală se educă copiii. Dacă în fa­milie este pace şi înţelegere, linişte şi dragoste, copilul capătă deja o experienţă duhovnicească normală.

 (Protoiereul Vladislav Svesnikov)

      Dacă lăsăm copilul să crească de capul lui, în el va începe să se dezvolte nu binele, ci răul, aşa cum şi în natură, dacă nu intervine omul, va creşte nu grîu, ci neghine, spini şi mără­cini.  De aceea trebuie să ştim că cea mai bună moştenire pe care pot să o dea parinţii copiilor este buna creştere. Aceasta are mult mai mare valoare decît toate bogăţiile şi bunurile pămînteşti…

(Sfîntul Sfinţit Mucenic Vladimir al Kievului)

     Acum, copilul contemporan este tratat în­că de mic ca un zeu al familiei: poftele lui sunt satisfăcute, dorinţele îi sunt îndeplinite, este înconjurat de jucării, de distracţii, de confort, nu este învăţat şi educat după principiile severe ale comportamentului creştinesc, ci este lăsat să se dezvolte în direcţia pe care i‑o imprima poftele lui…  Bineînţeles, după ce devine adult un aseme­nea copil se va înconjura cu lucrurile cu care s-a obişnuit din copilarie: confort, distractii, “jucarii pentru oameni mari”.

(Ieromonahul Serafim Rose)

      Nicidecum să nu vă certaţi în faţa copiilor cu privire la diferenţele de vederi dintre dumneavoastră şi soţul dumnea­voastră. Străduiţi-vă să sădiţi în inimile copiilor dumneavoastră frica de Dumnezeu, feluritele capricii omenesti nu-i vor putea înrîuri în chip atît de vătămător.

(Sfîntul Ambrozie de la Optina)