În ce constă fericirea vieţii de familie?

Pozneacov Valentina – sat. Cioara r-nul Hâncești, licențiată în Științe ale naturii.

Familia este calea directă prin care învăţăm să-I plăcem lui Dumnezeu, şi nu doar să ne bucurăm singuri, ci împreună cu Dumnezeu şi cu aproapele.

Cu  ajutorul familiei, omul are posibilitatea de a se mântui, de a se înduhovnici, de a ajunge la înălţimile cereşti. Omul trăieşte pentru a-I plăcea lui Dumnezeu, adică în aşa fel încât să se unească cu Dumnezeu, având ca scop unirea cu El împreună cu familia lui. Familia este calea directă prin care învăţăm să-I plăcem lui Dumnezeu, şi nu doar să ne bucurăm singuri, ci împreună cu Dumnezeu şi cu aproapele.

La  unitatea în căsnicie se ajunge prin dragoste, prin slujire, prin comunicare.

Cum pot soţii să devină un trup, cum zice Scriptura, şi un suflet? Sarcina nu este simplă, dar este realizabilă, fiindcă la ea sunt chemate toate perechile de soţi. De-a lungul vieţii sale, omul tinde către un scop, îşi fixează sarcini. Pentru unii, sarcina principală este cariera, pentru alţii – activitatea de creaţie, pentru alţii – copiii: îşi cheltuiesc tot timpul şi toate forţele ca să-i „aranjeze” în viaţă, se duc cu ei pe la tot felul de cercuri şi de secţii sportive, îi dau la şcoli speciale pentru supradotaţi, şi foarte frecvent toate aceste eforturi nu se justifică, deoarece copilul devine un om absolut mediocru. Din păcate însă, pentru a clădi o viaţă de familie armonioasă şi fericită oamenii fac foarte puţine eforturi. Or, dacă fiecare familist ar înţelege că familia este, după credinţă şi Dumnezeu, principalul pentru el în această viaţă şi şi-ar fixa sarcina de a ajunge la unitate, armonie de vederi şi dragoste în căsătorie, negreşit şi-ar atinge scopul şi ar primi ca răsplată fericirea familială.